Nud Urban
Par a fi o nimfa care a iesit pe malul marii. Imi caut victima cu privirea indrazneata, imi acopar sanii. Stiu… e un mod de a-l aduce mai aproape. Pielea alba ca de marmura, picioarele arcuite, pasul domol pe varful degetelor – iata senzualitatea.
Exista doar un drum drept spre iubire, la fel ca acesta care duce spre mare. De fapt, marea si iubirea au aceleasi trasaturi: la fel de tumultoase, tot atatea valuri, furtuni si linistiri bruste.
Intinsa pe spate, privesc cum fumul tigarii se ridica incet. Degetele molatice o tin doar cat sa nu cada. Sunt adormita. Sanul se cutremura usor la fiecare rasuflare. Pare a fi o colina vesnic nelinitita.
Pielea atat de neteda pare sa fi luat alta forma in zona pieptului. E voluptate si profunzime. Acopera ceva Citește în continuare Sigur ma va sfasia …
Pe tine nu te-a invatat nimeni sa spui NU? Sa te incrunti sau sa te uiti urat, sagetand cu privirea? Sa ridici tonul vocii sau sa lovesti cu vorbe? Sa ceri si sa uiti sa dai inapoi?
De ce sa ascundem formele acestea de lut sub povara hainelor? Simt de prea multe ori nevoia sa le inlatur, sa ma descatusez de orice fel de masca pentru a simti libertatea. Prea multe conventii ma arunca in prizonierat. Am puterea de a ma privi in oglinda si de a-mi facilita zborul. Uite, sunt eu, o femeie ca toate celelalte cand poarta haine, dar cand le indepartez ma recunosti. Liniile mainilor, ale picioarelor, respiratia regulata ce imi inalta abdomenul, parul revasit pe intinsul pielii … asa ma recunosti. Legatura e mult mai puternica, ochii mei iti zambesc si regasirea a luat sfarsit.
Suntem pe de-a-ntregul oameni. Reflectia din oglinda imi arata un zambet larg. Citește în continuare Regasirea …
Ciocolată albă, cremoasă, care îmi îndulceşte dimineaţa, nori pufoşi în care să îmi rătăcesc gândurile, cearşaful răcoros care îmi aminteşte de mângâierile tale pe coapse, lumina pală care parcă îţi ascunde umbrele privirii şi perna care păstrează încă parfumul obrazului tău în profunzimea ei… Citește în continuare … so late for work
