Vreau sa cred ca incercarea mea de a-mi crea o anumita transparenta a trupului si de a o mentine pe masura ce inaintez catre tine isi are rezultatele in ceea ce percepe ochiul tau in armonie cu simtirea. Vreau sa ai certitudinea ca ceea ce vezi reflecta intru totul ceea ce sunt si ca ceea ce sunt determina in aceeasi masura ceea ce vezi.
Am pieptul plin, da. Ca o cutie ce ascunde amintiri, ca o casa vietuita de oameni si de momente. Langa inima mea se afla aripa cea frumoasa, cea senina si cea care abunda in iubire. Aici ii pastrez pe toti acei oameni care mi-au colorat viata, care m-au invatat sa zambesc, sa traiesc si sa iubesc. Care m-au ajutat sa ma ridic atunci cand am fost la pamant. Care m-au invatat sa fiu sincera cu mine si cu cei din jurul meu. Toate acele momente in care am ras nebuneste, am plans de fericire, am iubit cu pasiune, am daruit si am primit, am fost infruntata cu adevar si cu demnitate, am gresit si am fost iertata, am invatat…
De latura cealalta se afla aripa in care nu las niciodata lumina sa patrunda. De teama de a nu trezi la viata ceea ce se afla acolo. Toti aceia care mi-au taiat aripile, mi-au smuls zambetul si m-au imbrancit cu cruzime. Aceia care m-au invatat sa urasc… Se spune ca in viata trebuie sa stii cate putin din fiece lucru si sa fii pregatit in orice moment. Eu am ales sa uit, nu si sa iert. Insa, am refuzat sa fiu pregatita pentru aceia pe care nu ii doresc langa mine. Refuz sa ridic o garda pe care nu intentionez sa o folosesc. Intotdeauna voi primi oamenii in aripa insorita a fiintei mele. Le voi darui ceea ce sunt fara a cere nimic in schimb.
A ramane acolo sau nu, este doar o chestiune de alegere. (M.B. – NudUrban 2014)

Conecteaza-te cu noi pe Facebook!
Pagina de Facebook
Like and Share daca iti place!